Despre Secretarul de Stat al Ministerului Apărării generalul Viorel Oancea, fost membru CADA(Comitetul de Acțiune pentru Democratizarea Armatei) din Timișoara. Cum se schimbă optica după ce se apucă osul de ros.

Despre Secretarul de Stat al Ministerului Apărării generalul Viorel Oancea, fost membru CADA(Comitetul de Acțiune pentru Democratizarea Armatei) din Timișoara. Cum se schimbă optica după ce se apucă osul de ros.

Așa cum reiese din titlu și după cum o să vedeți chiar din casetele domnului istoric al Revoluției române domnul Marius Mioc și din relatările mele, veți putea observa metamorfoza, schimbarea de optică cu 180 de grade a fostului Căpitan Viorel Oancea, dîn timpul Revoluției române 1989, devenit mai apoi primarul Timișoarei, membru CADA și actuala poziție a acestuia, după apucarea ciolanului, avansarea sa la gradul de general. De frică să nu scape ciolanul din gură, acest domn, nu mai deschide gura, nu mai suflă o vorbă.
Nici acest domn Oancea cunoscut pînă la ora actuală un om cinstit, nu mai ciripește nimic,tace, de pe poziția sa de Secretar de Stat în Ministerul Apărării; nu mai amintește nimic de rolul nefast, criminal al unor comandanți de mari unități, unități ale armatei, de solicitarea de aflare a adevărului: cine, unde s-a tras în demonstranți și care sunt vinovații.
Ca urmare au fost depistați ca vinovați numai cei doi generali Stănculescu și Chițac la Timișoara. Gușă a dat ortul popi și s-a așternut liniștea în România. Iată cît de rapid și scurt a fost procesul de aflare a adevărului. Să vă fie rușine! Plîng și se răsucesc în mormînd eroii noștrii. Nu aveți nimic sfînt în voi.
Pînă la apucarea osului de general cu care i s-a închis gura și acestuia, domnul Viorel Oancea a măcănit și el ceva cerînd să se facă dreptate, să iasă la lumină adevărul pentru salvarea onoarei armatei. Dar pînă la urmă a procedat și dumnealui sinonim, după modelul fostului său șef, fostul Ministru al Apărării generalul Nicolae Spiroiu. Și gestul acestui general Nicolae Spiroiu este catracteristic pentru toți ciolănarii militari postdecembriști și anume: pînă la avansarea sa la gradul de general domnul Spiroiu s-a declarat simpatizant al mișcării reformatoare din armată CADA, trambulină cu care acesta s-a înălțat la gradul de general și apoi în postul de Ministru al Apărării; post făcut cadou de fostul său șef direct dela DPAIA Ex- Generalul călău V.A.Stănculescu; ca imediat după această numire în funcția de Ministru al Apărării să renege și să contribuie fundamental, să continue procesul de distrugerea a acestei organizații militare de reformare a armatei și de aflare a adevărului despre crimele armatei la Revoluție(CADA) și a făptașilor,a criminalilor. Procesul de distrugere a acestei organizații militare CADA fusese început de Ex-Generalul Stănculescu și care îi va lăsa lui Spiroiu,cu limbă de moarte, să distrugă definitiv această organizație reformatoare. Stănculescu îl va unge pe Spiroiu Ministrul Apărării, după demiterea sa din funcție. Acest nemernic de general invidios pe membrii CADA, Nicolae Spiroiu va porni un război de vendetă, urmărire sistematică a foștilor membri și simpatizanți CADA trecîndu-i pe aceștia în totalitate pe linie moartă. Totodată acesta și-a permis să insulte opinia publică internă și să suțină cu mult tupeu prostia, minciuna că armata nu a tras în populația răsculată. În acest fel a crezut acest nărod, ajuns ministru, că-l va scoate pe fostul său șef direct Stănculescu basma curată, în fața instanțelor de judecată. Era clar dacă armata nu a tras în demonstranți la Revoluție, nici Stănculescu nu era vinovat, căci se putea concluziona că nimeni nu a dat practic nici-un ordin de deschidere a focului. Dacă, pînă și Ceaușescu la procesul său de pomină, a susținut că nu a dat nici un ordin de tragere în demonstranți, acest lucru înseamnă că generalii ceaușiști au dispus singuri deschiderea focului împotriva demonstranțiilor și deci vinovăția lor este și mai mare, și mai precnantă. Iată cum minciuna a fost orientată de sus în jos și ca răspuns(feetback), în acelaș stil mincinos, de jos în sus, s-a primit reacția de răspuns. După cum ați observat, din toate luările de atitudne a comandanților de mari unități, unități, toți aceștia au dat vina, pentru crimele comise de armată, pe comandanții superiori deci pe corpul generalilor. Cum ne poate explica, găgăuță, cap octagonal, generalul Spiroiu aceste declarații a unor comandanți de unități făcute în fața instanțelor de judecată și prestate sub jurământ? A tras deci sau nu armata domnule găgăuță, cap octagonal Nicolae Spiroiu? Iată cum asemenea specimene de cadre militare, își permit și fac de rîs armata! Toți acești lingușitori ai șefilor, slugoii neobrăzați, fără coloană vertrebrală, lustragii, deveniți în acest mod generali își permit să mintă de rup pămîntul opinia publică ascunzînd adevărul, dezonorînd armata în întrgul ei. Unde mai pui că unii ca Nicolae Spiroiu au ajuns și Miniștrii ai Armatei. Iată un prim și nu ultim exemplu de ofițer al armatei, ofițer căruia i s-a încredințat, i s-a acordat încrederea, să conducă armata română, general care minte ca în codru, ca pe vremurile epocii de aur ceaușiste.
Se pune întrebarea, oare militarii, cadrele militare care au executat orbește ordinelor criminale ale șefilor, corpului de generali, unii făcînd excese de zel și completînd, intensificînd, ordinele criminale, chiar amenințînd, nu sunt și ei răspunzători pentru crimele pe care practic le-au comis prin executarea focului ucigător împotriva demonstranțiilor? Aproape toți aceștia s-au sustras de la răspunderea, pedeapsa, ce li se cuvenea, arătînd cu degetul în sensul superiorilor și acuzîndu-i pe aceștia ca singurii vinovați!!!!?????
Cu neobrăzarea hoțului, criminalului nedovedit, neprins, aceștia și-au arogat, pe deasupra și merite de eroi; multi criminali dintre aceștia fiind avansați la excepțional!!!!!?????
Tăcerea actualului general Viorel Oancea, Secretar de Stat în Ministerul Apărării, pe această temă, dovedește cît de ușor se cumpără și conștiința acelor oameni despre care se credea, pînă acum, că sunt, au fost, oameni incoruptibili, cinstiți, uși de biserică.
Este o solidaritate dezonorantă, prost înțeleasă, degradantă a acestui domn general Viorel Oancea , demonstrată din păcate și de domnul istoric Marius Mioc, a cărui poziție o înțeleg, căci se află între ciocan și nicovală; deci nu se poate opune și nu poate combate presupuși militari eroi ai Timișoarei, care chipurile au dorit să se afle adevărul, cine a tras, din rîndul armatei, în demonstranții orașului lor și pînă la urmă au trădat. Desigur că ofițerii din arma aviației nu au tras, căci ei nu au zburat cu supersonicele și deci nu au lansat bombe sau au tras cu mitralierele în mulțimea răsculată. Aceste cadre ale aviației au putut deci cere, fără rezerve, aflarea adevărului, despre crimele unităților terestre ale infanterie și blindatelor, care au blamat armata timișoreană. Numai că din cerea lor inițială s-a ales praful și pulberea. Manevrate în prostie, aceste cadre sindicaliste militare din Timișoara, de către mafia Chelaru, din București, aceste cadre au trădat orașul erou Timișoara, sperînd alături de mafia acestui domn Chelaru în avansări spectaculoase. În timp ce mafia Chelaru bine organizată și condusă de acesta își va atinge scopurile meschine și toți acești ofițeri criminali, trădători ai acestei mafii militare vor deveni generali “onorabili” 4 + 1 = 5 stele, una le-am acordat-o eu, acum, pentru merite excepționale în comiterea de crime decembriste și postdecembriste și de suținere fără nici-o rezervă a zlătarului, KGB-istului Ion Iliescu în funcția de Președinte al României, picmeii sindicaliști dela Timișoara, „REVOLUȚIONARII domnului Marius Mioc“ se vor alege cu praful de pe tobă unii fiind trecuți se pare și în rezervă.
Specialistul în dezinformări, spionaje, deturnări, manevrări, vînzătorul de iluzi și visuri aberante Chelaru Mircea le va trage trădătorilor dela Timișoara cea mai usturătoare cacialma și astfel va compromite propria sa organizație GIDA/CADA și pe aceste cadre.
Deci, sunt curios să văd ce reacție va adopta în final domnul general Viorel Oancea în legătură cu reabilitarea foștilor săi colegi din CADA Bucureșteană, subsemnatul și cei doi Căpitani Stan Valerian și Ghioc Ilie, toți trecuți de soldatul Stănculescu Victor, abuziv, neregulamentar, în rezervă forțată și fără nici-un drept.
Are curajul acest general, cinstea, demnitatea de a-și apăra colegii de organizație, chiar dacă aceștia nu sunt din Timișoara, de unde el provine, riscîndu-și astfel, evident, funcția, gradul nu-l va putea pierde?; sau se va situa pe linia trădătorilor CADA din București, a mafiei ciolănarilor, demagogilor, lustragiilor, lingăilor, servitori umili, unii criminali, într-un cuvînt mafia generalului Mircea Chelaru?
Generalul Viorel Oancea are de ales între onoare, adevăr, dreptate și o dezonorare totală, desumflîndu-se ca generalii lui Mircea Chelaru sub povara acuzațiilor deosebit de grave a unor oameni care le cunosc activitățiile și manevrele murdare.
Revin cu întrebarea adresată domnilor parlamentari români: domnilor ați luat la cunoștiință despre acuzațiile grave ce li se aduc majorității generalilor avansați după 1990, de către V.A. Stănculescu, Ion Iliescu și Emil Constantinescu? Ați început ancheta parlamentară pentru lămurirea situației acestora sau așteptați pînă cînd am să devin eu Președintele României și am să vă rad și pe voi pentru complicitate și favorizarea infractorilor, acțiuni care se pedepsesc de către codul penal?
Lt.Col. D.I. Popescu Silviu Octavian
P.S. Duceți-vă în biserici și rugați-vă la Dumnezeu în care nu credeți păcătoșilor să vă ierte și să vă ajute să nu vină Popescu Silviu Octavian noul vostru Președinte al României, că nu va rămîne piatră, cărămidă pe locul ei, iar voi păcătoșilor, criminalilor veți săpa un nou canal Dunăre Marea Neagră.
===================================================================================================

Transcriere emisiune:
00:00 Moderator: Domnule Oancea, aţi făcut parte din acea comisie care a cercetat evenimentele din decembrie 1989. Ce aţi făcut efectiv? Cui se dădeau rapoartele pe care le-aţi…?
00:17 Viorel Oancea: Deci, în februarie 1990, la presiunea elementelor revoluţionare şi a societăţii civile din Timişoara, prim-ministrul de atunci, dl. Petre Roman, a dat o hotărîre de guvern privind înfiinţarea acestei comisii guvernamentale pentru aceste cercetări. Din această comisie, după cum vedeţi, făceam parte şi eu, şi deasemenea, vreau să subliniez, şi doi procurori: căpitanul Bălan Romeo, procurorul militar, care este acuma procurorul şef militar [din Timişoara] şi un procuror Speriuşi Vlad Vasile, care este procuror la procuratura civilă. Cercetările noastre urmau să stabilească implicarea anumitor factori, şi noi am început cu armata pentru că în vremea respectivă ştiţi foarte bine că mişcarea CADA era în plin avînt şi din comisie făceau parte cîţiva membri ai CADA, era colonelul Şurcu, maiorul Chiriac, căpitanul Taşcău, maistrul militar Stancu. Aceste cercetări urma[u] să fie însoţite de o propunere care trebuia înaintată organelor abilitate să instrumenteze cazul în amănunţime, pentru că noi nu aveam posibilităţile instrumentării în toate amănuntele a cazurilor respective, ci numai propunerea şi cu elementele care susţineau acest lucru. Deci dacă cei doi procurori, un militar şi un civil, au fost de acord şi au semnat aceste documente privind începerea urmăririi penale a generalilor Guşă, Chiţac şi Stănculescu şi deasemenea a celorlalţi, fiindcă au fost 5 dosare foarte mari, cred eu că nu mai este nici un dubiu că se putea începe o urmărire pertinentă şi o instrumentare corectă a acestor cazuri. După ce am terminat, să zic, cu partea armatei, cu implicarea armatei în Timişoara, deci s-a făcut prima dată comandamentul militar existent la Timişoara, a fost un dosar; după aceea a fost un dosar cu podul Decebal, un dosar cu intersecţia Ialomiţa cu Lipova, un dosar cu Calea Girocului şi un dosar care cuprindea zona centru, deci catedrală, piaţa Operei. Punctele fierbinţi să spunem unde au fost mişcări de manifestanţi şi unde s-a tras în ei. După aceea a venit 20 mai, alegerile, şi după această dată a fost desfiinţată această comisie guvernamentală, neputînd să facem după aceea, să trecem la miliţie, să facem verificările, şi mai departe la securitate. De ce? Trageţi dumneavoastră concluzia.
03:37 Moderator: Marius, te-ai ocupat îndeaproape de aceste chestiuni, cărţile tale dovedesc acest lucru, am văzut în ele chiar o serie de documente, care este părerea ta despre felul în care au fost cercetate aceste evenimente, despre situaţia la care s-a ajuns vizavi de cifrele, de datele statistice pe care le-am citit şi vizavi de realitatea care există astăzi.
04:11 Marius Mioc: Părerea mea este că s-a încercat de către cei care au preluat puterea în 22 decembrie să se muşamalizeze cazurile de crime în timpul revoluţiei, să fie scoşi de sub răspundere vinovaţii. Nu puteau chiar de la început, au trebuit să aresteze cîţiva, de ochii lumii. Ulterior şi acestora li s-a dat drumul, chiar dacă au avut condamnări au scăpat sub motive medicale, îşi scoteau certificate medicale. Chiar juridic, pentru a fi scutiţi de răspundere, a fost una dintre măsurile luate la începutul lui ’90 de către conducerea de atunci a statului, un decret de amnistie prin care foarte mulţi dintre cei care, de exemplu au bătut pe revoluţionari la miliţie puteau fi încadraţi acolo. Eu vă dau un singur caz, care l-am pomenit şi în cartea mea: este cazul ofiţerului de securitate Florin Dragomir care a anchetat pe 3 revoluţionari care lipiseră afişe revoluţionare la întreprinderea “Garofiţa”. Şi, cum s-a constatat în timpul procesului, instanţa a recunoscut lucrul ăsta, deşi i-a bătut cu parul pe aceşti revoluţionari pînă la sîngerare încercînd să obţină informaţii despre desfăşurarea acţiunilor, cine a mai fost, deci toate aceste informaţii. Dar, pe motiv că ofiţerul respectiv nu avea calitatea de ofiţer cu cercetarea penală (deci eu aş zice că a făcut lucrul ăsta din exces de zel), s-a considerat de către instanţă că nu este vorba de cercetare abuzivă ci numai de purtare abuzivă, şi atuncea a putut fi încadrat la decretul de amnistie. Avocatul inculpatului era domnul Dumitru Ganţ, actualul prefect [la vremea aceea, în 1997, Dumitru Ganţ era prefect PNŢCD de Timiş; este tatăl actualului parlamentar Ovidiu Ganţ care reprezintă Forumul Democrat al Germanilor]. Şi chiar s-a spus în timpul procesului că cercetarea penală începe numai dacă se emite un document de începere a urmăririi penale. Şi cum acest document lipsea, n-a existat cercetare deci nici cercetare abuzivă. Deci cam în stilul ăsta, s-au găsit tot felul de chichiţe avocăţeşti pentru a încadra pe mulţi dintre vinovaţi în anumite paragrafe de lege care puteau să scape prin amnistie. La cei la care nu s-a putut face lucrul ăsta şi-au scos certificate medicale şi în cele mai multe cazuri nici nu s-au cercetat, pentru că s-au pus beţe în roate cercetărilor, mai ales în perioada guvernării Iliescu, dar şi acuma mai există asemenea beţe în roate. Aş pomeni recentul ordin 522 al ministrului apărării naţionale Victor Babiuc, care a fost semnat de fapt de generalul Degeratu, dar sigur, cu ştirea lui Babiuc, care interzice cadrelor militare să se prezinte la procuratură pentru cercetările legate de decembrie 1989 fără aprobarea ministerului.
07:27 Moderator: Te întrerup puţin pentru a completa. Aceeaşi problemă s-a întrevăzut de fapt şi cu ocazia acestor pregătiri pe care le face în general mass-media în ajunul [la aniversarea] unor asemenea evenimente, interdicţia cadrelor militare active de a participa la asemenea tip de mese rotunde, presă sau alte acţiuni.
07:55 Marius Mioc: Da. Chiar aş vrea să amintesc că am cerut şi prin presă, asociaţia Memorialul Revoluţiei a cerut, şi eu deasemenea eram acolo cînd am făcut conferinţa de presă, destituirea domnului Victor Babiuc, ministrul apărării naţionale, şi a generalului Degeratu. S-a ajuns în situaţia, asta s-a văzut încă de pe timpul guvernării Iliescu dar continuă şi acuma, tocmai pentru a se justifica crimele din decembrie 1989 să se născocească tot felul de lucruri şi să se facă o propagandă cum că chiar cei care au reprimat revoluţia sînt nişte eroi ai revoluţiei. S-a spus să le mulţumim că n-au omorît mai mulţi, sau cam în stilul ăsta s-a făcut propaganda. Eu nădăjduiesc că domnul Victor Ciorbea, căruia eu i-am adresat şi o scrisoare, va lua măsuri pentru a destitui pe cei care pun beţe în roate cercetărilor. Mă refer în special la persoanele amintite, domnul Victor Babiuc, domnul general Degeratu şi domnul Constantin Dudu Ionescu, secretarul de stat care a fost prezent la dezvelirea unui monument în memoria criminalului Ştefan Guşe. Este un criminal, nu un erou naţional, am spus acest lucru. Sigur, se spune că e erou naţional tocmai pentru ca… acceptînd ideea că Guşe a fost erou naţional nu mai avem ce să cercetăm în revoluţie, că toţi au executat ordinele lui, sau ale altui erou, Milea, s-a spus şi despre Milea că e erou naţional. În general, ăsta a fost sistemul.
09:39 Moderator: Aceste lucruri se petreceau de-a lungul timpului în această perioadă în care se făceau cercetări. Cum vedeţi problematica expusă?
09:51 Viorel Oancea: Problema comportă două aspecte. Deci şi din datele statistice pe care le-aţi citit veţi vedea că după 22 decembrie sînt mult mai mulţi morţi, cel puţin din partea ministerului apărării şi a ministerului de interne, toţi după 22 decembrie, dar şi din cadrul persoanelor civile sînt după 22 decembrie. Şi actul cel mai monstruos este acel decret de amnistiere dat la începutul lui ’90 tocmai pentru a-i face scăpaţi pe aproape toţi cei care au fost implicaţi în reprimarea revoluţiei din România. Referitor la ceea ce se întîmplă acum, este strigător la cer. Cum poţi tu, ministru al apărării sau şef al Marelui Stat Major să interzici ca un ofiţer, care este de fapt un cetăţean al României, să îndeplinească toate legile şi atribuţiunile care reies din constituţia ţării? Adică prezenţa la interogatoriu, la procuratură este obligatorie. Nu scuteşte pe nimeni de prezenţă în momentul cînd procurorul te cheamă acolo. Ştiţi foarte bine că se pot da şi amenzi şi pînă la urmă te aduce şi însoţit şi aşa mai departe. Există forme pentru aducere. Adică cum se implică un ministru şi un adjunct al ministrului în a bloca accesul la adevăr. De fapt, este o formă de intimidare a celor care ar vrea să spună nişte lucruri. Şi tot aicea, vreau să fac o remarcă: vedeţi, cînd este vorba despre un militar (că e din ministerul de interne mai puţin, dar din ministerul apărării), imediat că se acuză armata. Nu domnule, nu se acuză armata, se acuză X, Y, Z. Deci să-i scoatem aşa frumos de urechiuşe afară pe cei care au făcut de rîs armata pentru că au dat ordin ca armata să tragă în cetăţeni, în popor, poporul pe care trebuie să-l apere, nu să-l împuşte, să-i scoatem frumos de urechi afară, să-i punem de o parte şi să spunem: uite domnule, ăştia sînt, ceilalţi sînt curaţi, sînt oameni care şi-au făcut datoria, îşi fac datoria în continuare. Şi cred eu că şi armata ar scăpa de acest sentiment de vinovăţie, această culpă colectivă care planează asupra lor.
12:31 Moderator: Aici este acea problemă pe care a căutat-o la un moment dat şi Marius şi căreia am înţeles că încă nu i-a găsit un răspuns concret. Sau dacă ai găsit, sper să-l dezvălui acum. Este problema culpabilităţii armatei. Deseori s-a pus întrebarea: a tras armata? Cînd a tras? Cine a tras? Deci au fost o serie de probleme care vizau activitatea armatei, a ofiţerilor şi soldaţilor din ministerul apărării naţionale în acea perioadă.
13:13 Marius Mioc: Dacă-mi dai voie să intervin. Deci a fost aşa, mai multe faze. Prin ianuarie ’90 se spunea “armata nu a tras”. Cine spune că a tras armata vrea să destabilizeze, vrea să nu ştiu, să facă nu ştiu ce să facă. Să submineze România sau ceva de genul ăsta. După aia a fost faza a doua, “armata a tras dar în legitimă apărare”. Deci numai în legitimă apărare sau că a fost provocată. S-a spus chiar, de exemplu s-a spus că au fost omorîţi militari de revoluţionari în Timişoara. Ceea ce nu este adevărat, am şi un document din partea procuraturii. S-a spus în raportul SRI despre revoluţia, în 1994, s-a spus acest lucru, că provocare armatei la Timişoara a fost însoţită inclusiv de morţi şi am din partea procuraturii, este acest document care este acuma pe ecran, deci nu a existat pînă în 22 decembrie cînd a început treaba cu teroriştii, nici un militar decedat.
Au fost 12 răniţi. Din aceşti 12 sînt 4 cazuri împuşcaţi. 2 cazuri se aflau între revoluţionari şi alte două cazuri, nişte soldaţi împuşcaţi din greşeală în piaţa Libertăţii cînd s-a tras asupra revoluţionarilor şi din greşeală au fost împuşcaţi aceşti soldaţi. Dacă ne gîndim la morţii cîţi au fost aicea, 75 de morţi, dacă ne gîndim la sutele de răniţi, la aproape 1000 de arestaţi, faptul că au fost numai cîţiva, îi numeri pe degete, militari, în militari se includ şi miliţienii sau securiştii, care au fost bătuţi de demonstranţi, eu cred că demonstranţii au dat dovadă de o reţinere admirabilă în acea perioadă. Şi să comparăm numai ce s-a întîmplat la Timişoara unde au fost atîţia morţi, cu ce s-a întîmplat la Cugir sau în Harghita, unde n-au fost morţi în rîndul revoluţionarilor în schimb au suferit mult mai mult forţele de ordine. Cred că această reţinere de care au dat dovadă revoluţionarii timişoreni nu este apreciată în mod just. De fapt se încearcă justificarea crimelor împotriva revoluţionarilor timişoreni prin născocirea acestor fapte cu militari morţi. Aş vrea, referitor la aceste procese, să adaug un lucru. Este un personaj care se numeşte Constantin Lucescu, generalul Constantin Lucescu, în Ministerul Apărării Naţionale, este consilier al şefului Marelui Stat Major, Degeratu. El a fost avocat la procesul lui Ceauşescu, avocatul apărării. Cum a pledat el şi cum a făcut de rîs noţiunea de justiţie se cunoaşte. A primit şi certificat de revoluţionar pentru faptul că a fost avocat în procesul lui Ceauşescu. Apoi a fost preşedintele Tribunalului Militar [Teritorial] Bucureşti. În această calitate a contribuit foarte mult la achitarea unora dintre cei învinuiţi de reprimarea revoluţiei. Chiar dacă existau în unele cazuri, care erau soldate cu condamnări, să zicem în Timişoara, ajungeau la tribunalul Bucureşti, acolo erau achitaţi. Este cazul Joiţoiu şi alte cazuri, care erau achitaţi totdeauna la Bucureşti cînd era acest domn Lucescu care acuma este consilierul lui Degeratu, dacă nu mă-nşel. (…)
16:52 Moderator: Ţinînd cont de frînele de care aminteaţi anterior, de situaţiile care au existat pînă la această dată, cum credeţi că s-ar putea debloca acum această situaţie şi cum, în sfîrşit, să se spună lucrurilor pe nume. Care credeţi că este soluţia?
17:11 Marius Mioc: Destituirea persoanelor care se opun şi pun beţe în roate aflării adevărului şi unele dintre ele eu le-am nominalizat deja.
17:22 Viorel Oancea: Deci, părerea mea este că, din păcate, puterii actuale îi lipseşte fermitatea şi autoritatea. Deci este o lipsă de autoritate la nivel de miniştri şi la nivel de prim-ministru în a elucida această problemă. Pentru că nu este normal şi nu este posibil ca un ministru, dacă vrea să facă lumină, ceilalţi care sînt sub el să nu reacţioneze după dorinţele ministrului. Şi în limitele legii, deci nu ilegalităţi. Cînd nu reacţionează acest corp, ca să spunem aşa, minister, cum doreşte ministrul, înseamnă că acel ministru nu este bun pentru funcţia respectivă.

Citeşte şi: Istoria Comisiei Guvernamentale din 1990

Reclame

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: